Propunerea mutării capitalei din București
Adrian Sârbu sugerează transferul capitalei din București, argumentând că orașul este supraîncărcat de birocrație și de administrația centrală. O nouă capitală ar putea stimula descentralizarea și dezvoltarea regională.
Statistici despre administrația centrală
În administrația centrală există 2.573 de instituții publice, cu peste 836.000 de bugetari. Sârbu consideră că Bucureștiul este „încărcat” de această administrație, care consumă resurse utilizate „în interesul nomenclaturii de partid”.
Beneficiile mutării capitalei
Mutarea capitalei ar putea elibera spațiu decizional pentru București, permițându-i să evolueze ca un centru academic, cultural și de tehnologie. Sârbu afirmă că regiunea București-Brașov ar putea deveni un megalopolis, generând o proporție semnificativă din PIB-ul României. Dacă capitala ar fi relocată în Brașov, întreaga regiune nordică s-ar dezvolta automat.
Propuneri pentru reorganizarea administrativ-teritorială
Sârbu propune o reorganizare teritorială, reducând numărul unităților administrativ-teritoriale (UAT-uri) la 120 și limitând numărul de primari și consilieri județeni, pentru a economisi cheltuieli locale inutile și a stimula dezvoltarea regională.
Opinie publică
Un sondaj realizat de ZF și Aleph News a arătat că 48% dintre respondenți sunt de acord cu mutarea capitalei, dintr-un total de peste 20.000 de participanți.
Exemple internaționale
Mai multe țări au mutat capitala din motive strategice și economice, cum ar fi Brazilia, care a deschis Brasília în 1960, Nigeria, care a mutat capitala de la Lagos la Abuja în 1991, și Kazahstan, care a transferat capitala de la Almatî la Astana în 1997. De asemenea, Egiptul construiește o nouă capitală administrativă pentru a reduce aglomerația din Cairo.
Concluzie
Mutarea capitalei din București ar putea reprezenta un pas major în stimularea dezvoltării regionale și a reformelor administrative, având implicații semnificative asupra structurii economice și administrative a României.
