Acuzații de dezinformare privind deficitul bugetar
Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, senatorul Petrișor Peiu, a acuzat Executivul de dezinformare în legătură cu deficitul bugetar, afirmând că cifrele prezentate pentru anii 2024 și 2025 sunt „mincinoase”. Peiu, economist de profesie, susține că Guvernul manipulează datele, prezentând deficitul „calculat pe numerar” și nu pe cel real.
Datorii și întârzieri la plăți
Senatorul a evidențiat că Guvernul exclude din raportări plățile restante, afirmând că are o datorie de aproximativ 9 miliarde de lei către furnizorii de gaze și electricitate, ca rezultat al schemelor de plafonare și compensare. De asemenea, plățile pentru concediile medicale se fac cu o întârziere de doi ani.
Deficitul bugetar real
Peiu a subliniat că deficitul bugetar real pentru 2024 este de 9,3% din PIB, cu 0,65% mai mare decât cel calculat pe numerar, iar această informație a fost divulgată contribuabililor români abia în martie 2025 de către Comisia Europeană, nu de Guvernul român.
Compararea veniturilor și cheltuielilor
Peiu a explicat că veniturile curente în 2025 au crescut cu 10,3% față de 2024, atingând 585 de miliarde de lei, dar cheltuielile curente au crescut cu 12%, ajungând la 745 de miliarde de lei. Astfel, deficitul curent al țării este de 160 de miliarde de lei, cu o parte semnificativă provenind din fonduri europene și aranjamente contabile.
Fonduri europene și impactul asupra economiei
În 2025, România a beneficiat de 75 de miliarde de lei din fonduri europene, cu 24,5 miliarde mai mult decât în 2024. Peiu a menționat că, deși Guvernul a avut venituri suplimentare, cheltuielile au crescut mai rapid, ceea ce sugerează o stagnare economică sau chiar o recesiune, având în vedere că PIB-ul nominal a crescut datorită inflației.
Creșterea impozitelor și impactul asupra încasărilor
Veniturile din TVA au crescut cu 10,7%, însă senatorul a remarcat că această creștere nu a avut un impact semnificativ asupra încasărilor statului. În schimb, impozitele directe au crescut datorită eliminării facilităților fiscale, iar cheltuielile cu asistența socială și dobânzile pentru împrumuturi au crescut semnificativ.
Dependenta de fondurile europene
Peiu a concluzionat că situația financiară a României depinde în mare măsură de fondurile europene, avertizând că orice reducere a încasărilor de la UE ar putea duce la colapsul statului român, care funcționează cu costuri pe care nu le poate susține.
În concluzie, acuzațiile de dezinformare în legătură cu deficitul bugetar ar putea avea consecințe grave pentru stabilitatea financiară a României, în condițiile în care dependența de fondurile europene este tot mai evidentă.
