Analiza execuției bugetare pe luna septembrie
Execuția bugetară din luna septembrie a fost analizată de profesorul Cristian Socol, care a subliniat că măsurile de corecție fiscal-bugetară nu au avut efectele dorite. Deși Socol a afirmat în mod ironic că „se văd rezultatele măsurilor de austeritate”, datele economice arată o deteriorare a situației bugetare.
Deficitul bugetar și veniturile fiscale
Deficitul bugetar înregistrat este similar ca pondere în PIB, dar mai mare cu 6,3 miliarde lei în valoare nominală comparativ cu anul precedent. În ciuda măsurilor precum înghețarea salariilor și pensiilor, tăierea sporurilor și majorarea TVA-ului și a altor taxe, România se confruntă cu o deteriorare a echilibrului fiscal. Veniturile din TVA au crescut sub nivelul inflației, indicând o scădere a consumului.
Cifrele deficitului lunar și cheltuielile cu dobânzile
În luna septembrie, deficitul lunar a fost de 16,1 miliarde lei, cu o creștere față de 9,9 miliarde lei în august. Veniturile fiscale au încetinit semnificativ, iar cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50% față de anul trecut, ajungând la o majorare de 13,3 miliarde lei. În același timp, investițiile finanțate din buget au scăzut cu 2,6 miliarde lei, iar creșterea investițiilor totale a fost susținută aproape exclusiv de fonduri europene.
Execuția bugetară și promisiunile guvernamentale
Deși Guvernul a promis menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, doar 55% din sumele bugetate au fost cheltuite până la finalul lunii septembrie, ceea ce face improbabilă realizarea integrală a planului. Cristian Socol a explicat că „motoarele creșterii economice sunt în cădere”, iar măsurile de ajustare fiscal-bugetară nu se traduc în încasări structurale mai mari.
Propuneri pentru reformă fiscală
Socol a subliniat importanța fondurilor europene pentru investiții și a criticat modelul bugetar bazat pe taxarea muncii. El propune implementarea rapidă a Programului de Relansare Economică, raționalizarea cheltuielilor publice printr-o reformă bazată pe analize, introducerea impozitului progresiv și crearea unor criterii clare de performanță pentru ANAF, axate pe reducerea evaziunii fiscale și recuperarea arieratelor bugetare.
Concluzie
În ciuda măsurilor de austeritate și a creșterilor de taxe, deficitul persistă, iar economia reală se confruntă cu semne de slăbiciune, ceea ce sugerează că austeritatea a adâncit problemele economice în loc să le rezolve.
