Consumul mondial de cărbune atinge un nou vârf
Consumul de cărbune la nivel mondial a atins un maxim record în 2023, în ciuda eforturilor de a trece la surse de energie curate, ceea ce pune în pericol încercările de a limita încălzirea globală. Deși ponderea cărbunelui în generarea de electricitate a scăzut datorită creșterii energiei regenerabile, cererea generală de energie electrică a determinat o utilizare mai mare a cărbunelui, conform raportului anual „State of Climate Action”, publicat recent.
Impactul asupra emisiilor de gaze cu efect de seră
Raportul subliniază că țările nu reușesc să își atingă obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, care continuă să crească, deși într-un ritm mai lent decât înainte. Clea Schumer, asociat de cercetare la World Resources Institute, a menționat că, deși se fac progrese în direcția corectă, acestea nu sunt suficiente. De asemenea, raportul a evidențiat că eforturile de eliminare treptată a cărbunelui sunt în continuare insuficiente.
Obiectivele climatice și provocările curente
Pentru a atinge un nivel net zero de emisii de carbon până în 2050 și a limita încălzirea globală la 1,5°C, așa cum este stipulat în acordul climatic de la Paris, este necesar ca mai multe sectoare să utilizeze electricitate în loc de combustibili fosili. Aceasta este posibilă doar dacă furnizarea globală de electricitate este transformată într-un sistem cu emisii reduse de carbon. Schumer a subliniat că un sistem energetic bazat pe combustibili fosili are efecte negative în lanț, iar utilizarea continuă a cărbunelui va face imposibilă limitarea încălzirii la 1,5°C.
Producția de cărbune și politicile guvernamentale
În ciuda angajamentelor internaționale de a reduce utilizarea cărbunelui, unele țări continuă să investească în acest combustibil poluant. Premierul indian Narendra Modi a anunțat că producția de cărbune a depășit 1 miliard de tone în acest an, iar fostul președinte american Donald Trump și-a declarat susținerea pentru cărbune și alți combustibili fosili. Deși efectele acestor politici nu s-au reflectat încă în emisiile de gaze cu efect de seră, raportul avertizează că acestea vor avea un impact pe termen lung, în timp ce China și Uniunea Europeană continuă să favorizeze sursele regenerabile.
Cresterea energiei regenerabile
Pe de altă parte, generarea de energie regenerabilă a crescut exponențial, cu energia solară fiind considerată cea mai rapidă sursă de energie din istorie. Totuși, ritmurile de creștere ale energiei solare și eoliene trebuie să se dubleze pentru ca lumea să reducă emisiile necesare până la sfârșitul acestui deceniu. Sophie Boehm, asociat senior de cercetare la WRI, a subliniat că atacurile recente asupra energiei curate din SUA complică menținerea obiectivelor acordului de la Paris, dar tranziția este un proces global mai amplu.
Provocări în eficiența energetică
Îmbunătățirea eficienței energetice progresează lent, în special în ceea ce privește reducerea emisiilor de carbon generate de încălzirea clădirilor. Emisiile industriale sunt, de asemenea, o preocupare, sectorul oțelului înregistrând o creștere a „intensității carbonului”, în ciuda eforturilor de a trece la metode cu emisii scăzute de carbon. Un aspect pozitiv este electrificarea transportului rutier, unde mai mult de o cincime din vehiculele vândute anul trecut au fost electrice, iar în China, proporția a fost aproape de jumătate.
Starea ecosistemelor globale
Raportul a emis, de asemenea, un avertisment cu privire la starea „sink-urilor de carbon” ale planetei, inclusiv păduri, turbării și oceane, care continuă să fie distruse, deși la un ritm mai lent. În 2024, au fost pierdute peste 8 milioane de hectare de pădure, o situație mai bună decât în 2017, dar mai gravă decât în 2021. Raportul sugerează că este nevoie de un efort de nouă ori mai mare pentru a opri defrișările decât ceea ce reușesc guvernele în prezent.
Concluzie
Pe măsură ce liderii mondiali se pregătesc pentru summitul climatic COP30 din Brazilia, este clar că planurile actuale de reducere a emisiilor sunt insuficiente, iar întrebarea cheie rămâne cum vor reacționa țările pentru a menține încălzirea globală sub 1,5°C.
