Decizia CCR privind reforma pensiilor speciale
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins reforma pensiilor speciale inițiată de guvernul condus de Ilie Bolojan, declarând-o neconstituțională pe motive procedurale. Judecătorii CCR au admis sesizarea de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu un vot de 5 la 4.
Motivarea respingerii
Decizia CCR se bazează pe viciul de procedură, ceea ce înseamnă că reforma a fost considerată nevalidă din cauza modului în care a fost adoptată, nu din cauza conținutului acesteia. Guvernul a angajat răspunderea în Parlament pe o variantă a legii, ignorând avizul obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Detalii despre reforma propusă
Proiectul de lege prevedea creșterea vechimii necesare pensionării magistraților de la 25 la 35 de ani și reducerea pensiei de serviciu de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. Reforma includea o perioadă de tranziție de 10 ani, după care pensionarea urma să se facă la 65 de ani.
Impactul asupra sistemului judiciar
Reforma a generat nemulțumiri în rândul magistraților, iar instanțele au funcționat la capacitate redusă, limitându-se la cauzele urgente. CSM a criticat proiectul, acuzând un climat de ostilitate împotriva magistraților.
ÎCCJ a argumentat că reforma încalcă dreptul de proprietate, considerând că ingerința este nejustificată și echivalează cu o expropriere indirectă.
Implicarea politică și economică
Decizia CCR are implicații semnificative pentru funcționarea sistemului judiciar și pentru guvernul Bolojan. Premierul a avertizat că o respingere a legii ar putea afecta legitimitatea Executivului de a continua reformele. De asemenea, respingerea ar putea influența și deblocarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență, evaluat la aproximativ 231 de milioane de euro, care sunt condiționate de reformarea sistemului de pensii speciale.
Concluzie
Decizia CCR de a respinge reforma pensiilor speciale subliniază provocările cu care se confruntă guvernul Bolojan în implementarea reformelor și impactul semnificativ asupra sistemului judiciar din România.
