Jaful de la muzeul Louvre
Muzeul Louvre, cel mai vizitat muzeu din lume, a fost închis brusc duminică după un jaf în galeria Apollon, unde se află bijuteriile coroanei franceze. În timpul acestui jaf îndrăzneț, au fost furate bijuterii napoleoniace de neprețuit. Poliția franceză caută hoții care au sustras opt piese istorice de bijuterie, ridicând întrebări cu privire la modul în care au reușit și cine ar putea fi interesat de aceste obiecte de valoare inestimabilă, inclusiv un colier pe care Napoleon l-a dăruit soției sale.
Metodele infractorilor
Într-un raid profesional desfășurat în plină zi, patru hoți mascați au sosit la Louvre într-o camionetă, pe o stradă de lângă râul Sena. La ora 9:30, la aproximativ o jumătate de oră după ce vizitatorii au început să intre în muzeu, hoții erau deja la partea sudică a clădirii, folosind o platformă de ridicare și o scară extensibilă pentru a ajunge la o fereastră de la etajul al doilea. Aici, au intrat folosind un flex și alte unelte electrice, conform autorităților.
Hoții au spart vitrinele de sticlă și au furat bijuteriile prețioase, dar, pe măsură ce alarmele au început să sune, aceștia au fugit repede cu motocicletele. Întreaga operațiune a durat mai puțin de 10 minute, conform ministrului de interne francez, Laurent Nunez, care a declarat că a fost vorba despre „o echipă experimentată care a scotocit clar locația”.
Ce a fost furat și ce a rămas în urmă?
Ministerul Culturii din Franța a anunțat că au fost furate opt piese, dar nu și coroana extrem de valoroasă a soției lui Napoleon III, împărăteasa Eugenie, pe care hoții au lăsat-o în urmă. De asemenea, ei au ratat diamantul Regent, evaluat de Sotheby’s la peste 60 de milioane de dolari (aproximativ 45 de milioane de lire sterline), care se afla și el în galerie. Printre piesele furate se numără o tiară, cercei și un colier din setul de bijuterii al reginei Marie-Amélie și al reginei Hortense, precum și bijuterii din setul Marie-Louise.
Reacția și implicațiile jafului
Jaful a avut un impact imediat în sfera politică. Liderul extremei drepte, Jordan Bardella, a folosit acest incident pentru a-l ataca pe președintele Emmanuel Macron, care se confruntă cu un parlament fracturat. Macron a declarat că Franța va „recupera lucrările, iar făptașii vor fi aduși în fața justiției”, subliniind că furtul comis la Louvre este un atac asupra unui patrimoniu pe care îl prețuim, deoarece face parte din istoria noastră.
Ministrul Nunez a caracterizat jaful ca fiind „un furt major”, subliniind că măsurile de securitate la Louvre au fost consolidate în ultimii ani și vor fi întărite și mai mult ca parte a unui plan de modernizare de milioane de euro. Deși securitatea în jurul operelor de artă celebre este strictă, furtul a evidențiat că protecțiile nu sunt uniform robuste pentru cele peste 33.000 de obiecte din muzeu.
Un istoric al furturilor la Louvre
Louvre-ul are o lungă istorie a furturilor, cea mai notabilă fiind cea a Mona Lisei, furată în 1911 de un decorator italian, Vincenzo Peruggia, care s-a deghizat ca angajat al muzeului. Alt incident notoriu a avut loc în 1956, când un vizitator a aruncat o piatră asupra Mona Lisei, deteriorând pictura.
Concluzie
Jaful de la muzeul Louvre subliniază nu doar vulnerabilitățile existente în sistemul de securitate al uneia dintre cele mai importante instituții culturale din lume, ci și o provocare majoră pentru autoritățile franceze în protejarea patrimoniului național.
