Franța în criză politică după demisia premierului Lecornu
Franța se confruntă cu o nouă criză politică, după ce premierul Sébastien Lecornu a demisionat la doar 26 de zile de la preluarea mandatului. Demisia sa, anunțată luni dimineața, a avut loc la scurt timp după ce a prezentat noul cabinet, făcându-l astfel al treilea prim-ministru francez care părăsește funcția din decembrie 2022.
Contextul demisiei
Demisia lui Lecornu a avut loc într-o zi tumultoasă pentru politica franceză, când acțiunile de pe bursa din Paris au scăzut brusc, amplificând temerile legate de capacitatea partidelor politice de a aborda problemele economice ale țării. Criticile la adresa noului său cabinet au venit din toate colțurile, iar unele partide din Adunarea Națională au amenințat că nu vor susține echipa guvernamentală. Numele fostului ministru de finanțe, Bruno Le Maire, acum ministru al forțelor armate, a fost un punct de controversă major.
Negocieri pentru stabilitate
După demisie, Lecornu a acceptat o solicitare din partea președintelui Emmanuel Macron de a elabora un plan pentru „stabilitatea țării” până miercuri seară. Lecornu a primit un termen suplimentar de 48 de ore pentru a negocia cu partidele politice, în încercarea de a găsi o soluție viabilă pentru criza actuală. Dacă Lecornu nu va reuși, Macron va trebui să decidă cum să procedeze, având la dispoziție trei opțiuni: numirea unui nou prim-ministru, dizolvarea din nou a Adunării Naționale sau demisia sa personală.
Implicarea partidelor politice
Mai multe partide cer acum alegeri anticipate, iar unele solicită demisia lui Macron, deși acesta a declarat că nu va renunța la mandatul său înainte de 2027. Lecornu, un susținător loial al lui Macron, este perceput ca ultima opțiune a acestuia, iar orice nouă numire ar putea fi dificilă în contextul diviziunilor profunde dintre partidele politice. O opțiune ar fi numirea unui socialist, dar o astfel de guvernare ar putea să nu dureze mult.
Instabilitatea politică din Franța
Politica franceză a fost extrem de instabilă din iulie 2024, când Macron a convocat alegeri parlamentare anticipate pentru a obține o majoritate clară, după o înfrângere semnificativă în alegerile pentru Parlamentul European. Rezultatul acestor alegeri a fost o Adunare Națională divizată, cu facțiuni ideologice opuse, care refuză să colaboreze. Lecornu a subliniat în discursul său că partidele trebuie să fie mai umile și să renunțe la orgolii pentru a ajunge la un compromis.
Provocările economice
Franța se confruntă cu o datorie publică de 114% din PIB, a treia cea mai mare din zona euro, după Grecia și Italia. Deficitul țării a ajuns la 5,8% din PIB în 2024. În acest context, criza politică actuală complică și mai mult gestionarea problemelor economice, iar viitorul politic al Franței rămâne incert.
În concluzie, demisia lui Lecornu subliniază fragilitatea politicii franceze și provocările cu care se confruntă Macron în căutarea unei soluții durabile pentru stabilizarea guvernului și a economiei naționale.


