Previziuni economice pentru România în 2025
România se află într-un an marcat de incertitudini economice, caracterizat prin creștere economică lentă, inflație ridicată și dezechilibre fiscale. Conform analizei economiștilor de la Banca Transilvania (BT), PIB-ul este estimat să crească cu 0,9% în 2025, iar investițiile vor începe să prindă tracțiune. Consumul se decelerează, iar volatilitatea se menține în sectoarele agriculturii și serviciilor, în timp ce industria ar putea deveni pozitivă în 2026. Inflația va rămâne ridicată, iar leul se va deprecia moderat.
Provocări și tranziții
România traversează un „an cu întrebări”, în care inflația și dezechilibrele fiscale sunt predominante. Totuși, aceste provocări facilitează tranziția către un model economic mai rezilient, bazat pe investiții și absorbția fondurilor UE. Experții BT subliniază importanța consolidării fiscale, a absorbției fondurilor europene și a încrederii investitorilor pentru stabilitatea economică.
Contribuția consumului și a investițiilor
Consumul privat, motorul principal al creșterii economice în anii anteriori, va contribui mai puțin în 2025 din cauza scăderii puterii de cumpărare. Pe de altă parte, investițiile sunt așteptate să crească, susținute de proiecte publice și de fondurile UE, cu o îmbunătățire a execuției proiectelor finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Sectorul industrial și perspectivele agricole
Sectorul industrial se confruntă cu provocări, dar există potențial pentru a aduce o contribuție pozitivă la PIB în 2026. Serviciile rămân rezistente, dar sectorul agricol este afectat de condiții meteorologice nefavorabile, cu o contribuție anticipată pozitivă în 2025, comparativ cu anul precedent.
Inflația și evoluția leului
Inflația în România este așteptată să rămână ridicată în 2025, cu un vârf estimat de 9,5% în septembrie, urmat de o scădere graduală. Leul se va deprecia moderat, cu un curs estimat de 5,11 lei/euro la sfârșitul anului, în contextul diferențialului inflației și al politicilor monetare.
Piața obligațiunilor și perspectivele pe termen lung
Curba randamentelor reflectă inflația și riscurile fiscale, iar pe termen scurt se așteaptă stabilitate, cu tendințe de scădere la maturitățile lungi. În 2026, dezinflația și încetinirea creșterii economice ar putea conduce la scăderea randamentelor, dar riscurile fiscale vor continua să influențeze piața.
Concluzie
Previziunile economice sugerează că România se află într-un an de tranziție, cu provocări semnificative, dar și oportunități pentru redresare economică prin investiții și absorbția fondurilor europene. Stabilitatea economică pe termen lung va depinde de măsurile fiscale și de încrederea investitorilor.
