Sesizare de neconstituționalitate a lui Nicușor Dan
Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate referitoare la Legea de aprobată a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2025, care modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. În sesizare se face referire și la Legea nr. 187/2023, care aduce modificări similare.
Modificări legislative și impactul acestora
Legea de aprobată a OUG nr. 22/2025, adoptată de Camera Deputaților, stipulează că „plata asigurării de răspundere profesională este efectuată de întreprinderea publică” și că aceasta nu face parte din remunerație, fiind detaliată în contractul de mandat. De asemenea, se precizează că totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat nu trebuie să depășească două indemnizații fixe brute lunare.
Probleme identificate de președinte
În sesizare, Nicușor Dan subliniază încălcarea principiului legalității și a principiului bicameralismului. Se menționează modificarea articolului 8 alin. (9) din OUG nr. 109/2011, care a fost afectată de abrogarea sintagmei „respectiv acoperirea unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna”. Aceasta ar putea permite eludarea legii, lărgind sfera avantajelor materiale și facilitând decontarea unor cheltuieli care ar putea să nu fie monitorizate corespunzător.
Consecințe asupra cheltuielilor publice
Modificările propuse ar putea afecta auditul și controlul cheltuielilor publice, contravenind prevederilor constituționale care stipulează că „statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară”. Aceasta deschide posibilitatea ca plățile către administratori care nu sunt indemnizații de mandat să fie incluse în lista cheltuielilor aprobate, ceea ce poate influența gestionarea banului public.
Concluzie
Sesizarea lui Nicușor Dan la CCR subliniază posibilele riscuri legate de transparența și legalitatea cheltuielilor în întreprinderile publice, având potențialul de a afecta politicile de guvernanță corporativă și de a genera controverse în gestionarea fondurilor publice.
