Reacția lui Vlad Voiculescu la declarațiile lui Alexandru Rogobete
Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, a reacționat la conferința de presă a actualului ministru, Alexandru Rogobete, referitoare la procesul pierdut de România cu Pfizer. Voiculescu a contestat afirmațiile lui Rogobete, subliniind că, în mai 2021, când Florin Cîțu a decis comanda de vaccinuri, românii se vaccinau mai mult decât media europeană, contrar afirmațiilor că campania de vaccinare mergea prost.
Deciziile privind vaccinarea
Voiculescu a subliniat că, în cazul în care ar fi fost ministru în acel moment, decizia de achiziție a vaccinurilor ar fi revenit tot lui Florin Cîțu, menționând că opinia sa ar fi avut același impact ca cea a lui Rogobete. El a adăugat că alocarea dozelor de vaccin se făcea în funcție de populație și că niciun stat membru al Uniunii Europene nu a refuzat contractul cu Pfizer.
Problemele României cu vaccinarea
Voiculescu a evidențiat trei probleme majore ale României în campania de vaccinare: conducerea campaniei de către un militar, refuzul lui Alexandru Rafila de a negocia cu Pfizer și lipsa de reacție a României în fața ofertelor de vaccinuri. El a menționat că România a comandat sub media europeană și a avut cea mai mică rată de vaccinare din Europa, sub 40%.
Efectele eșecului campaniei de vaccinare
Fostul ministru a afirmat că eșecul campaniei de vaccinare a avut consecințe tragice, amintind de luna octombrie 2021, când România a înregistrat 10.532 de decese cauzate de COVID-19, cu un exces de 22.980 de decese față de media anilor anteriori. Majoritatea decedaților erau persoane nevaccinate.
Critica lui Alexandru Rogobete
Alexandru Rogobete a afirmat că decizia din mai 2021 de a semna un contract pentru o cantitate mare de vaccinuri nu a fost fundamentată pe estimări corecte ale necesității medicale, ceea ce a dus la un eșec în vaccinare.
Concluzie
Declarațiile lui Vlad Voiculescu evidențiază controversele din jurul campaniei de vaccinare din România și subliniază responsabilitatea deciziilor guvernamentale în gestionarea crizei sanitare.
