Amenințarea Iranului
Iranul a declarat joi că va arăta „zero reținere” dacă infrastructura sa energetică va fi atacată din nou, după ce Qatar a anunțat că aproape o cincime din capacitatea sa de export de gaz natural lichefiat a fost afectată de un atac iranian, cu un impact care ar putea dura ani de zile. Avertismentul a fost transmis de ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, ca reacție la atacul Israelului asupra imensului câmp de gaze South Pars, pe care Iranul îl împarte cu Qatar.
Impactul atacurilor
Atacul israelian a provocat lovituri de represalii din partea Iranului asupra complexului gazier Ras Laffan din Qatar și asupra altor vecini din Golful Persic, provocând o scădere a piețelor financiare la nivel mondial și creșteri semnificative ale prețurilor la gaz. Ras Laffan furnizează aproximativ 20% din gazul natural al lumii. Araghchi a afirmat că „răspunsul nostru la atacul Israelului asupra infrastructurii noastre a folosit o fracțiune din puterea noastră. SINGURA rațiune pentru reținere a fost respectul pentru solicitările de de-escaladare.”
Reacții internaționale
În contextul unei crize energetice fără precedent, oficialii israelieni au respins afirmațiile președintelui american Donald Trump, care a declarat că atacul asupra câmpului de gaze nu a fost coordonat cu Washingtonul. Trump a cerut Congresului un fond suplimentar de 200 de miliarde de dolari pentru războiul său. De asemenea, a afirmat că i-a spus lui Netanyahu să nu atace din nou câmpurile de gaze iraniene, dar a evitat să explice cum un partener junior într-o alianță militară în timp de război ar fi putut acționa unilateral.
Implicarea militară a SUA
Trump a sugerat că nu va trimite trupe terestre în Iran, în ciuda desfășurării a 2.000 de marinari în regiune. Aceste comentarii au fost făcute în urma unor rapoarte speculând că el ia în considerare desfășurarea a mii de soldați americani pentru a întări operațiunile din Orientul Mijlociu, în special pentru a asigura trecerea în siguranță a petrolierelor prin strâmtoarea Hormuz.
Declarații ale liderilor europeni
Întreruperea aprovizionării cu energie a fost subliniată de o declarație comună emisă de Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Olanda și Japonia, care și-au exprimat „îngrijorarea profundă” față de conflictul în escaladare și au cerut Iranului să înceteze imediat amenințările și atacurile. Aceștia au avertizat că efectele acțiunilor Iranului se vor resimți la nivel global, în special în rândul celor mai vulnerabile populații.
Creșterea prețurilor la energie
Prețul petrolului Brent a crescut cu până la 10% la un moment dat, atingând 119 dolari pe baril, înainte de a scădea la 110 dolari, ceea ce reprezintă o creștere de 3,3%. Prețurile gazului europene și britanice au crescut cu până la 24% înainte de a se stabiliza, iar acestea s-au dublat de la începutul războiului din 28 februarie.
Consecințele economice
Acțiunile militare iraniene au vizat și rafinării din Arabia Saudită și Kuweit, iar CEO-ul QatarEnergy, Saad Sherida Al-Kaabi, a menționat că daunele provocate instalațiilor s-au ridicat la aproximativ 20 de miliarde de dolari, iar reparațiile ar putea afecta 12,8 milioane de tone de gaz pe an timp de trei până la cinci ani, amenințând aprovizionarea cu gaz a unor țări europene.
Apeluri la calm
Ministrul de externe saudit a declarat că țara sa nu exclude acțiuni militare ca răspuns la atacuri, dar majoritatea analiștilor subliniază o reticență generală în rândul țărilor din Golf de a se implica în conflictul lui Trump. Președintele francez Emmanuel Macron a cerut un moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurii și civililor, reflectând o alarmă în creștere față de războiul SUA-Israel.
Concluzie
Conflictul dintre Iran și Israel, amplificat de intervenția Statelor Unite, amenință stabilitatea energetică globală și ar putea avea consecințe severe asupra piețelor internaționale, demonstrând complexitatea și riscurile implicate în geopolitica din Orientul Mijlociu.
