Contextul situației religioase românești în Ucraina
În Ucraina, bisericile care desfășurau slujbe în limba română erau mai numeroase decât școlile care predau în aceeași limbă, ceea ce le conferă un rol important în menținerea identității culturale a românilor din această țară. Biserica românească din Ucraina reprezintă nu doar un aspect religios, ci și un simbol al identității naționale. Cu toate acestea, în conținutul recent al unei declarații oficiale nu s-a făcut nicio mențiune despre libertatea religioasă a românilor din Ucraina, iar separarea bisericii de stat, cerută de președintele ucrainean Volodymyr Zelenski, ar putea limita implicarea României în protejarea drepturilor minorității românești.
Declarațiile președintelui Nicușor Dan
Președintele Nicușor Dan a fost întrebat despre posibilitatea ca Biserica Ortodoxă Română să deschidă structuri bisericești în Ucraina, dar a afirmat că acest subiect ar trebui să fie tratat între cele două biserici și nu între state. Această poziție a fost contestată, având în vedere că aproximativ 130 de parohii ortodoxe de limbă română din Ucraina, care au fost subordonate Patriarhiei Moscovei, au refuzat să se alăture noii structuri religioase create de statul ucrainean, Biserica Ortodoxă a Ucrainei, nerecunoscută de Patriarhia Română.
Acțiunile românilor din Ucraina
Românii din Ucraina au decis să înființeze Biserica Ortodoxă Română din Ucraina, sub oblăduirea Patriarhiei Române, și au depus cereri pentru înregistrarea acestei asociații religioase. Cu toate acestea, Tribunalul din Kiev a refuzat să răspundă cererii lor, iar autoritățile ucrainene au exercitat presiuni asupra preoților români, amenințându-i cu trimiterea pe front. De asemenea, Capela „Sfinții Trei Ierarhi” din Cernăuți a fost preluată prin forță de Biserica Ucraineană, iar Eugen Patraș, responsabil cu înregistrarea asociației, a primit interdicție de intrare în Ucraina pentru trei ani.
Încălcări ale drepturilor românilor din Ucraina
Președintele Nicușor Dan a primit memoriul credincioșilor români și cunoaște poziția Patriarhiei Române, care consideră nejustificat refuzul Ucrainei de a înregistra asociația religioasă. Acest refuz este o încălcare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor ucraineni de origine română și contravine prevederilor Tratatului din 1997 referitor la relațiile de bună vecinătate dintre România și Ucraina, care stipulează dreptul minorității române de a înființa organizații culturale și religioase.
Paralelă cu situația din Republica Moldova
În mod similar, în Republica Moldova, Mitropolia Basarabiei, parte a Bisericii Ortodoxe Române, a fost inițial refuzată de autoritățile moldovene, dar a reușit să obțină recunoaștere internațională prin intermediul Curții Europene a Drepturilor Omului. Această decizie a condus la înregistrarea oficială a Mitropoliei Basarabiei în 2002, după o perioadă de persecuție.
Concluzie
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) condamnă acțiunile președintelui României de a semna documente în interesul Ucrainei, fără a proteja drepturile românilor din afara granițelor. AUR se angajează să lupte pentru drepturile cetățenilor români, subliniind importanța respectării identității naționale și a libertății religioase.
