România adoptă bugetarea ecologică
România a implementat conceptul de „bugetare ecologică” ca parte a angajamentelor europene pentru combaterea schimbărilor climatice și utilizarea responsabilă a fondurilor publice. Această reformă face parte din Componenta Energie a Planului Național de Redresare și Reziliență, fiind stipulată la Jalonul 123, care obligă statul să dezvolte o metodologie pentru analiza cheltuielilor bugetare din perspectiva impactului asupra mediului.
Evaluarea cheltuielilor bugetare
Autoritățile au evaluat un total de 624 de programe și cheltuieli ale ministerelor, acoperind domenii variate, de la investiții în transport și clădiri publice până la digitalizarea ANAF. Toate aceste cheltuieli au fost considerate conforme cu regulile europene privind protecția mediului, permițând României să îndeplinească un jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor.
Printre măsurile cu impact pozitiv asupra mediului se numără extinderea sistemului e-Factura și modernizarea administrației fiscale, care contribuie la reducerea utilizării hârtiei și a deplasărilor inutile. Investițiile în transport feroviar și reabilitarea energetică a clădirilor publice sunt, de asemenea, considerate favorabile mediului. În schimb, facilitățile sociale, cum ar fi scutirile de taxe pentru pensii mici sau tichetele de masă, au fost clasificate ca „neutre”, având un impact indirect asupra schimbărilor climatice.
Ce este bugetarea verde?
Bugetarea verde nu constituie un buget separat, ci o metodă de clasificare a cheltuielilor statului. Ministerele și instituțiile publice vor trebui să demonstreze efectele proiectelor finanțate asupra mediului. Cheltuielile vor fi etichetate în funcție de impactul lor:
- cheltuieli verzi: favorabile mediului;
- cheltuieli maro: cu efect negativ;
- cheltuieli mixte: cu efecte pozitive și negative;
- cheltuieli neutre;
- cheltuieli neetichetate: impactul nu poate fi determinat.
Evaluarea se va realiza conform a șase obiective stabilite la nivel european, incluzând reducerea schimbărilor climatice, adaptarea la efectele acestora și protejarea biodiversității.
Implementarea sistemului
Procesul va începe cu o fază pilot în care ministerele vor analiza programele bugetare gestionate și vor propune etichetări către Ministerul Finanțelor. Un comitet interministerial va coordona acest proces, iar rezultatele vor fi publicate într-un raport oficial despre cheltuielile publice și impactul acestora asupra mediului. Reglementarea este stabilită prin Ordonanța de urgență nr. 75/2024 și normele metodologice aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1074/2024.
Importanța reformei
Introducerea bugetării verzi este esențială pentru accesarea fondurilor europene din PNRR, Uniunea Europeană solicitând statelor membre să demonstreze că investițiile publice nu compromit obiectivele climatice. Prin acest sistem, autoritățile urmăresc să verifice dacă investițiile contribuie la protecția mediului sau generează costuri viitoare legate de poluare. Pe termen lung, principalul avantaj este transparența în utilizarea fondurilor publice, însă există riscul de birocratizare excesivă și transformarea procesului într-un simplu exercițiu de raportare.
În concluzie, reforma bugetării ecologice în România are potențialul de a îmbunătăți transparența și responsabilitatea în utilizarea fondurilor publice, contribuind astfel la atingerea obiectivelor climatice pe termen lung.
