Acordul de șase decenii privind rugăciunile la Al-Aqsa
Acordul care reglementează rugăciunile musulmane și evreiești la cel mai sensibil loc sacru din Ierusalim s-a „destrămat” sub presiunea extremiștilor evrei susținuți de guvernul israelian, au avertizat experții. O serie de arestări ale personalului musulman responsabil de îngrijirea locului, interdicții de acces pentru sute de musulmani și incursiuni în creștere ale grupurilor evreiești radicale au culminat în această săptămână cu arestarea unui imam al moscheii Al-Aqsa și cu o razie a poliției israeliene în timpul rugăciunilor de seară în prima noapte de Ramadan.
Schimbări ale status quo-ului
Acțiunile poliției din Ierusalim și ale serviciului de securitate internă Shin Bet, ambele acum sub conducere de extremă dreapta, reprezintă o ruptură a acordului de status quo care datează din perioada postbelică a războiului din 1967. Acest acord stipulează că doar musulmanii au voie să se roage în complexul sacru din jurul moscheii, cunoscut sub numele de al-Haram al-Sharif de musulmani, care include și sanctuarul Cupolei Stâncii din secolul al VII-lea. Pentru evrei, acesta este Muntele Templului, locul primului și celui de-al doilea templu, distrus de romani în anul 70 d.Hr.
Tensiuni crescânde
Schimbările în status quo au arătat istoric potențialul de a provoca unrest și conflicte în Ierusalim și în teritoriile palestiniene ocupate, având repercusiuni la nivel global. O vizită a fostului lider al opoziției israeliene, Ariel Sharon, în anul 2000 a declanșat a doua intifadă palestiniană, iar Hamas a numit atacul său din octombrie 2023, care a ucis 1.200 de israelieni și a declanșat războiul din Gaza, „Inundația Al-Aqsa”, afirmând că a fost provocat de încălcările israeliene la moscheea din Ierusalim.
Provocări și reacții
Daniel Seidemann, avocat din Ierusalim, a declarat că „Al-Aqsa este un detonator”, referindu-se la amenințările reale sau percepute la integritatea spațiului sacru. Tensiunile au crescut constant în jurul moscheii Al-Aqsa, pe măsură ce israelienii de extremă dreapta au preluat funcții cheie în securitate. Ministrul de securitate națională, Itamar Ben-Gvir, a exprimat dorința de a ridica steagul israelian la complexul sacru și de a construi o sinagogă acolo. El a susținut vizite inflamatorii la Al-Aqsa și a sprijinit schimbări unilaterale ale status quo-ului, permițând evreilor să se roage și să cânte în complex.
Presiuni asupra Waqf-ului
În perioada premergătoare Ramadanului din acest an, Waqf-ul din Ierusalim, fundația numită de Iordania pentru a gestiona locul Al-Aqsa, a fost supusă unor presiuni crescânde. Sursa Waqf-ului a raportat că cinci membri ai personalului său au fost plasați în detenție administrativă, iar 38 de angajați au fost opriți de la intrarea pe site. Șase imami au fost, de asemenea, excluși, iar birourile Waqf-ului au fost devastate. Aceste măsuri au afectat capacitatea Waqf-ului de a deservi cei 10.000 de musulmani așteptați să se roage la Al-Aqsa în timpul Ramadanului.
Consecințe și escaladări recente
În prima săptămână a Ramadanului, poliția a extins orele de vizitare pentru evrei și turiști de la trei la cinci, o altă schimbare unilaterală a status quo-ului. Luni, imam-ul Al-Aqsa, Sheikh Mohammed al-Abbasi, a fost reținut în curtea moscheii, iar în zilele următoare, poliția a efectuat razii în timpul rugăciunilor de noapte. Miercuri, aproximativ 400 de coloniști au intrat în complex, cântând și rugându-se cu voce tare.
Implicarea internațională și viitorul
Amjad Iraqi, analist senior la International Crisis Group, a subliniat că acest Ramadan este deosebit de periculos din cauza conlucrării mai multor factori pe partea israeliană și palestiniană care ar putea stimula activiștii Muntelui Templului să încerce să creeze noi modificări. Guvernul israelian, care anterior se simțea obligat să colaboreze cu puterile regionale, pare acum să ignore opinia internațională și să acționeze fără constrângeri politice sau diplomatice.
Aceste evoluții sugerează o escaladare a tensiunilor în Ierusalim, cu riscuri semnificative pentru stabilitatea regională și pentru viitorul relațiilor israelo-palestiniene.
