Contextul solicitării de sesizare a CJUE
Fostul judecător al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a comentat, la Digi24, cererea Instanței Supreme de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în legătură cu statutul magistraților. Această solicitare ar putea conduce la o nouă amânare a procesului, Zegrean estimând că aceasta ar putea dura aproximativ doi ani.
Detalii despre amânare
Zegrean a explicat că, în cazul în care cererea de sesizare a CJUE este acceptată, dosarul de la București se va suspenda până la primirea unui răspuns din partea Curții Europene. El a menționat că, din experiența anterioară, o astfel de procedură durează, în general, în jur de doi ani.
Istoricul sesizării CJUE
Până în prezent, Curtea Constituțională a sesizat CJUE o singură dată. Zegrean a subliniat că, în Europa, multe instanțe și judecători utilizează această opțiune pentru a verifica conformitatea legislației naționale cu cea europeană, având obligația de a respecta normele dreptului Uniunii Europene.
Amânările Curții Constituționale
Curtea Constituțională a amânat, recent, decizia privind reforma pensiilor magistraților pentru data de 18 februarie 2026, aceasta fiind a cincea amânare a acestui caz controversat. CCR a decis amânarea în urma cererii de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării.
Solicitarea ÎCCJ
Instanța Supremă a solicitat CCR să se adreseze CJUE pentru a verifica compatibilitatea măsurilor naționale cu legislația Uniunii Europene. Cererea subliniază că dispozițiile analizate ar putea să nu respecte principii fundamentale precum proporționalitatea, egalitatea, securitatea juridică și protecția încrederii legitime, esențiale pentru evaluarea legalității reformelor ce vizează statutul și garanțiile de independență ale magistraților.
Concluzie
Posibila sesizare a CJUE de către CCR ar putea întârzia semnificativ procesul de reformă a statutului magistraților, având implicații importante asupra sistemului judiciar din România.
