Controversa la reforma lui Bolojan
Reforma propusă de Guvern, susținută de Ministerul Justiției, ar urma să fie adoptată săptămâna viitoare prin angajarea răspunderii Guvernului. Sindicatul funcționarilor publici, SAALG, acuză o „guvernare autoritară” și încălcări ale Constituției, afirmând că această procedură ar permite modificări semnificative ale regimului funcției publice fără o dezbatere reală în Parlament și cu o consultare publică minimă.
Acuzații de ocolire a Parlamentului
SAALG consideră că abordarea reflectă un stil de conducere „solo”, în care deciziile majore sunt concentrate la nivelul premierului. Proiectul de lege combină dispoziții temporare cu soluții permanente, suspendă norme esențiale și introduce excepții care ar putea crea puteri discreționare, fără criterii și garanții, sub pretextul urgenței. Această lipsă de claritate normativă, susține sindicatul, afectează cerințele de previzibilitate și coerență ale legii, așa cum sunt stipulate în Constituție.
Critici asupra proiectului de lege
Sindicatul mai critică și proiectul de lege care vizează creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, considerând că acesta restrânge drepturile legate de muncă și protecția socială. De asemenea, SAALG avertizează că proiectul ar putea crea un tratament diferențiat nejustificat între angajați și ar reduce rolul dialogului social la o simplă consultare formală.
Solicitările sindicatului
În contextul acestor controverse, SAALG a formulat public mai multe solicitări:
- oprirea asumării răspunderii pe un pachet care afectează drepturile și cariera lucrătorilor din administrația publică;
- separarea strictă a dispozițiilor temporare de cele permanente și eliminarea excepțiilor prin memorandum;
- stabilirea unor reguli clare, criterii verificabile și garanții împotriva arbitrariului;
- inițierea reformei prin clarificări publice și închiderea oricărui mecanism de intermediere și trafic de influență.
Concluzie
Controversa generată de reforma lui Bolojan reflectă tensiuni semnificative în gestionarea administrației publice, cu implicații potențiale asupra drepturilor funcționarilor publici și asupra transparenței procesului legislativ.
