Reprezentarea femeilor în Parlamentul României
În Parlamentul României, doar 22% dintre membri sunt femei, comparativ cu media Uniunii Europene de 33,6%. România se află pe antepenultima poziție în UE, depășind doar Cipru (14,3%) și Ungaria (15,6%). Țări precum Slovacia (22,7%), Grecia (23,9%) și Bulgaria (25%) au o reprezentare mai bună a femeilor. La nivel european, Finlanda (46%), Suedia (44,8%), Danemarca (44,7%) și Belgia (44,2%) au cele mai mari procente de femei în parlamentele naționale.
Reprezentarea femeilor în consiliile locale
La nivelul consiliilor locale, România înregistrează doar 8,9% femei, fiind ultima în UE, față de Grecia (20,2%), Cipru (20,8%) și Germania (24,7%). Media UE este de 34,9%, iar cele mai bune poziții sunt ocupate de Finlanda (45%), Spania (42,8%), Suedia (42,5%) și Franța (42%).
Femeile primar în România
Numărul femeilor care dețin funcția de primar în România este de doar 6,5%, mult sub media UE de 18,9%. Alte țări cu o reprezentare slabă a femeilor în rândul primarilor includ Grecia (8%), Letonia (9,3%) și Irlanda (9,7%). În contrast, Finlanda (39%), Suedia (36,9%) și Țările de Jos (31%) au o reprezentare semnificativ mai bună.
Reprezentarea femeilor în consiliile județene
În consiliile județene, România are o reprezentare de 23,4% femei, sub media europeană de 36,4%. Județele cu cele mai mari procente sunt Dâmbovița (40%), Galați (37,1%), Vâlcea (36,4%) și Hunedoara (36,4%). Cele mai scăzute valori se regăsesc în județele Mureș și Neamț, cu câte 8,6% fiecare, și Brașov (11,4%).
Reprezentarea în Parlamentul European
România ocupă penultima poziție în UE în ceea ce privește reprezentarea femeilor în Parlamentul European, cu doar 15,2%. Ultima poziție este deținută de Cipru, unde toți cei șase europarlamentari sunt bărbați. Malta (16,7%), Lituania (18,2%) și Letonia (22,2%) au, de asemenea, o reprezentare scăzută. Media UE este de 38,6%, iar țările nordice, precum Suedia (61,9%) și Finlanda (60%), au o reprezentare de gen favorabilă.
Implicatii și concluzii
Reprezentarea scăzută a femeilor în funcții de decizie politică în România evidențiază un deficit de democrație internă în partidele politice și o funcționare ineficientă a mecanismelor pentru asigurarea egalității de șanse. Acest deficit limitează pluralismul politic și afectează calitatea politicilor publice, reflectând bariere structurale și culturale persistente, inclusiv stereotipuri de gen și violență în sfera politică.
