Influența serviciilor secrete în România
Politologul Vlad Adamescu a discutat în podcastul „Politică la minut by Recorder” despre numărul mare de mandate de securitate națională cerute de Serviciul Român de Informații (SRI) în perioada 2004-2016, arătând că România a emis cu 8.000 mai multe mandate decât Statele Unite în aceeași perioadă. În România, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au autorizat 28.784 de mandate de securitate națională, comparativ cu 20.863 în SUA, o țară cu o populație de aproximativ 310-320 de milioane de locuitori la acea vreme.
Contextul actual al numirii șefilor SRI și SIE
Aceste cifre sunt discutate în contextul în care președintele Nicușor Dan negociază cu partidele din coaliția de guvernare numirile viitorilor șefi ai SRI și ai Serviciului de Informații Externe (SIE). În iulie, se vor împlini trei ani de când SRI nu mai are un șef civil, iar SIE este condus de Gabriel Vlase, care a fost acuzat de plagiat.
Statistici alarmante privind aprobarea mandatelor
Vlad Adamescu a subliniat că majoritatea mandatelor de securitate națională sunt aprobate de judecători fără o analiză detaliată, menționând că în România au fost respinse doar una sau două cereri în aceeași perioadă, în contrast cu SUA, unde sute de cereri sunt respinse datorită evaluării riguroase a dovezilor. Acest lucru ridică semne de întrebare asupra protecției drepturilor cetățenilor români.
Legislația privind mandatele de securitate națională
Conform Legii 51/1991 din România, aceste mandate pot fi solicitate în cazul suspiciunii că anumite persoane desfășoară activități secrete care afectează siguranța națională. Adamescu a obținut aceste statistici din cartea „Putea să fie altcumva” de Daniel Morar, pe care a verificat-o înainte de apariția podcastului.
Negocieri pentru numirea șefilor SRI și SIE
Numirile la conducerea SRI și SIE sunt, de obicei, atribuite PNL și PSD, dar, în urma negocierilor, social-democrații insistă ca șeful SRI să fie desemnat de ei. Nicușor Dan a declarat că speră să finalizeze discuțiile curând pentru a putea propune candidații Parlamentului, care va decide în cele din urmă numirile.
Aceste statistici și contextul numirilor în fruntea serviciilor secrete subliniază o problemă majoră de transparență și control asupra activităților de securitate națională în România, generând îngrijorări cu privire la protecția drepturilor cetățenilor.
