Încrederea românilor în instituții
Biserica și Armata sunt instituțiile în care românii au cea mai mare încredere, conform Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VII-a. Biserica se află pe prima poziție, cu 63,9% din respondenți având „destul de multă” sau „foarte multă” încredere, în creștere față de 57,7% în iulie 2025. Armata se menține pe locul al doilea, cu 61,8% (față de 63% în iulie 2025), iar Poliția a înregistrat o creștere a încrederii, ajungând la 50% (comparativ cu 43,2% în iulie 2025).
Clasamentul instituțiilor
Președinția ocupă locul al patrulea, cu 27,9% încredere (față de 34,8% în iulie 2025), urmată de Justiție cu 25,4%, iar Guvernul cu 18,4% (față de 20,4% în iulie 2025). Parlamentul se află pe ultima poziție, cu un nivel de încredere de 11,9%, în scădere față de 14,5% în iulie 2025.
Profilul celor care au încredere în instituții
În Biserică au încredere în special votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural. Armata beneficiază de încrederea votanților PSD și PNL, a persoanelor de peste 60 de ani, precum și a locuitorilor din mediul rural. Poliția se bucură de încrederea votanților PSD și PNL, tinerilor sub 30 de ani și angajaților la stat. Președinția este apreciată de votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară și locuitorii din București. Justiția atrage încrederea votanților PSD și AUR, în special a persoanelor între 18 și 44 de ani. Guvernul este preferat de votanții USR și PNL, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație superioară, în timp ce Parlamentul beneficiază de o încredere mai mare din partea votanților PSD, PNL și USR.
Analiza încrederii în instituții
„Instituțiile percepute ca „nepolitice” domină încrederea publică. Biserica și Armata rămân repere simbolice de stabilitate și identitate, semn că populația caută ancore de continuitate în afara jocului politic propriu-zis. Este un tipar clasic în societăți cu neîncredere structurală în clasa politică. Instituțiile politice sunt captive într-un deficit structural de credibilitate, indicând o ruptură între cetățeni și mecanismele clasice ale democrației reprezentative, ceea ce alimentează populismul și discursul anti-sistem”, afirmă Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Metodologia cercetării
Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice) pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Concluzie
Încrederea românilor în instituțiile fundamentale reflectă o dorință de stabilitate și identitate, în contextul unei neîncrederi generale în clasa politică, ceea ce ar putea avea implicații semnificative asupra viitorului electoral și politic al țării.
