Analiza delegării funcțiilor de conducere în instanțe
Judecătoarea Ramona Grațiela Milu, membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a publicat date statistice care arată că delegarea funcțiilor de conducere în instanțe a devenit o normă. La 8 ianuarie 2026, din cele 657 de funcții de conducere (președinte, vicepreședinte de instanță, președinți de secții), 430 erau ocupate prin delegare, ceea ce reprezintă 65,44%. Această situație se regăsește la toate nivelurile sistemului judiciar, cu un maxim de 75,97% la judecătorii.
Statistica concursurilor pentru funcțiile de conducere
În ceea ce privește concursurile pentru funcțiile de președinte de instanță din 2024, Milu precizează că în prima procedură au fost scoase la concurs 129 de funcții, cu 37 de candidați înscriși și 22 de președinți numiți. În a doua procedură, au fost 127 de funcții scoase la concurs, 38 de candidați și 24 de președinți numiți. În 2025, s-a desfășurat o singură procedură în care au fost scoase 150 de funcții, cu 66 de candidați înscriși și 34 de președinți numiți.
Problemele întâmpinate în procesul de delegare
Milu subliniază că delegarea este reglementată ca o măsură excepțională, utilizabilă doar în absența numirii. Legea 303/2004 stipulează că durata delegării este de maximum 6 luni, cu o posibilă prelungire. Totuși, nu există o obligație legală de a declanșa procedura de numire într-un termen stabilit, ceea ce duce la o utilizare excesivă a delegărilor. În 2025, CSM a dispus 345 de delegări și 521 de prelungiri, iar în unele cazuri s-a depășit durata maximă legală, inclusiv prin ‘delegare dublă’.
Propunerile de reformă ale judecătoarei Milu
Judecătoarea a formulat propuneri de lege ferenda, începând cu reintroducerea concursului pentru ocuparea funcțiilor de vicepreședinte, similar celor pentru președinți. Aceasta consideră că toate funcțiile de conducere ar trebui ocupate prin proceduri obiective și competitive pentru a conferi legitimitate și profesionalism. O altă propunere vizează reconfigurarea colegiilor de conducere, astfel încât majoritatea membrilor să fie aleși, ceea ce ar crește reprezentativitatea deciziilor administrative.
De asemenea, Milu sugerează limitarea strictă a delegărilor la maximum 6 luni, interzicerea delegării judecătorilor care nu îndeplinesc condițiile legale și admiterea excepțiilor doar în cazurile de neocupare a funcției prin două proceduri consecutive.
Concluzie
Analiza judecătoarei Ramona Grațiela Milu subliniază o tendință alarmantă de centralizare a puterii în sistemul judiciar, cu implicații negative asupra carierei judecătorilor și asupra eficienței administrative, evidențiind necesitatea unor reforme pentru a asigura o conducere judiciară transparentă și legitimă.
