Amânarea votării în alegerile generale din Uganda
Alegerea generală din Uganda a fost întârziată în mai multe părți ale țării din cauza unor probleme tehnice și logistice, într-un context marcat de o întrerupere a internetului și de represiune împotriva opoziției. Unele secții de votare din capitala Kampala și din orașul Jinja au rămas închise cu aproape două ore după ce votarea ar fi trebuit să înceapă. Raportele locale indică faptul că, în unele cazuri, buletinele de vot nu au fost livrate, iar mașinile biometrice utilizate pentru verificarea identității alegătorilor nu funcționau. Mulțimea, îngrijorată de la secțiile de votare, și-a exprimat temerile cu privire la aceste întârzieri.
Contextul alegerilor și represiunea opoziției
Alegerea este așteptată să conducă la prelungirea controlului autoritar al președintelui Yoweri Museveni, care se află la putere de aproape patru decenii, după o campanie marcată de violență. Forțele de securitate, aflate sub controlul total al lui Museveni, au reprimat frecvent susținătorii principalului său adversar, Bobi Wine, prin utilizarea gazelor lacrimogene și a împușcăturilor la evenimente, precum și prin reținerea persoanelor. Autoritățile au arestat membri ai societății civile și au suspendat organizațiile pentru drepturile omului. În ziua de marți, au închis accesul la internet și au limitat serviciile de telefonie mobilă în întreaga țară.
Reacții și perspective
Observatorii consideră că intensificarea represiunei ar putea indica o îngrijorare a Mișcării Naționale de Rezistență (NRM) față de scăderea sprijinului popular. Acest climat a generat temeri legate de o posibilă reacție violentă împotriva disidenței după vot, similară cu ceea ce s-a întâmplat în Tanzania după alegerile din octombrie. Museveni caută un al șaptelea mandat, iar majoritatea ugandezilor nu au cunoscut un alt președinte. Tinerii, în special, s-au conectat cu Wine, un politician de 43 de ani, și își exprimă îngrijorările legate de viitorul lor.
Critici și acuzații împotriva regimului
Museveni a devenit președinte al Ugandei în 1986, după un război civil de cinci ani. Deși a condus țara spre creștere economică și schimbări democratice, speranțele de schimbări durabile s-au diminuat, fiind însoțite de acuzații de corupție, autoritarism și limitarea independenței judiciare. Criticii condamnă, de asemenea, prelungirea șederii sale la putere, obținută prin tactici care permit extinderea mandatului său, inclusiv modificarea de două ori a constituției.
Provocările din campania electorală
În perioada premergătoare alegerilor, poliția și armata au dispersat frecvent evenimentele de campanie ale lui Wine, folosind gaze lacrimogene și împușcături. Cel puțin o persoană a fost ucisă și sute au fost arestate. În decembrie, poliția a reținut-o pe Sarah Bireete, o activistă pentru drepturile omului care a ridicat semne de întrebare cu privire la discrepanțele din registrul alegătorilor. Marți, guvernul a ordonat mai multor organizații pentru drepturile omului, care denunțaseră abuzurile din timpul campaniei, să-și oprească activitatea.
Impactul alegerilor asupra viitorului Ugandei
Un raport al biroului ONU pentru drepturile omului a acuzat autoritățile ugandeze de utilizarea unor legi adoptate sau modificate din 2021 pentru a întări represiunea și a restricționa drepturile înainte de alegeri. Guvernul a justificat acțiunile forțelor de securitate ca fiind o reacție la comportamentul considerat ilegal al susținătorilor opoziției. Museveni a îndemnat forțele de securitate să folosească mai mult gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile „opoziției criminale”.
Concluzie
Alegerea din Uganda evidențiază tensiunile politice și represiunea în creștere, cu implicații semnificative pentru viitorul democrației și stabilității în țară. Cu un număr de 21,6 milioane de persoane înregistrate pentru a vota, rezultatele vor fi esențiale pentru direcția politică viitoare a Ugandei.
