Reducerea cheltuielilor din administrația publică
Proiectul de lege prevede o reducere a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală cu 10%, fără afectarea salariilor de bază. Aceasta se va realiza prin reorganizarea instituțională, diminuarea sporurilor și desființarea unor posturi. La nivel local, autoritățile vor trebui să reducă, în medie, cu 10% numărul posturilor ocupate. Măsura este justificată prin angajamentele României de a reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB până în 2031.
Ministerul estimează economii de 3,367 miliarde de lei în 2026 și de 5,765 miliarde de lei anual în perioada 2027–2030.
Mandate și structură în administrația publică
Proiectul introduce mandate de 3 ani pentru înalții funcționari publici, cu posibilitatea unei singure reînnoiri pe aceeași funcție. Aceștia vor fi supuși rotației și evaluărilor multianuale. Cabinetele demnitarilor vor fi reduse, premierul având 5 posturi în cabinet, iar primarul general al Capitalei – 4. Numărul membrilor din consiliile de administrație ale ANCPI și ANL va fi limitat la 5, iar prefecturile vor pierde 25% din posturi.
Impozite și controale pentru construcții ilegale
Pentru a crește veniturile locale, impozitul pe clădirile construite fără autorizație va fi majorat cu 100% timp de 5 ani. Autoritățile vor putea folosi imagini satelitare, drone și alte tehnologii pentru a identifica construcțiile ilegale sau nedeclarate, iar imaginile vor putea constitui probe în sancțiuni fiscale.
Reguli mai dure pentru șoferi
Proiectul prevede majorarea amenzilor contravenționale cu 30% dacă nu sunt plătite în termen de 3 luni și cu încă 30% după 6 luni de întârziere. De asemenea, șoferii nu vor mai avea dreptul să conducă dacă nu își achită amenzile în termen de 90 de zile. Suspendarea permisului poate fi redusă doar dacă datoriile către bugetul local sunt achitate integral.
Reglementări pentru jocurile de noroc și poliția locală
Operatorii de jocuri de noroc vor avea nevoie de acordul primăriilor, iar autorizațiile vor fi reînnoite anual. Consiliile locale vor putea delimita zonele unde aceste activități sunt permise și vor stabili taxe corespunzătoare. Proiectul stabilește un număr maxim de polițiști locali în funcție de populație, iar localitățile cu sub 4.500 de locuitori nu vor putea avea poliție locală decât dacă o finanțează integral din venituri proprii.
Concluzie
Noile reglementări fiscale și măsurile de reducere a cheltuielilor publice aduc schimbări semnificative în administrația românească, având potențialul de a influența atât bugetul local, cât și drepturile șoferilor, în contextul unei gestionări mai stricte a amenzilor neplătite.
