Unificarea cu România: Poziția președintei Moldovei
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că ar susține unificarea cu România dacă ar fi organizat un referendum pe această temă. Aceasta a justificat poziția sa prin dimensiunea mică a țării și necesitatea de a rezista presiunilor din partea Rusiei.
Critica opoziției
Reacția opoziției nu a întârziat să apară. Fostul președinte Igor Dodon, liderul socialiștilor, a acuzat-o pe Sandu că își dorește să fie „ultima președintă din istoria Moldovei”, susținând că unirea cu România ar însemna „sfârșitul istoriei țării noastre”.
Sprijinul populației pentru unire
Conform sondajelor, doar aproximativ o treime dintre moldoveni ar vota pentru unirea cu România. De asemenea, în jur de 1,5 milioane de moldoveni dețin cetățenie română. Sandu a recunoscut că aderarea la Uniunea Europeană este o opțiune mult mai realistă, majoritatea populației sprijinind integrarea europeană.
Problema Transnistriei
Moldova lucrează la un plan cu Uniunea Europeană și Statele Unite pentru reintegrarea Transnistriei, o regiune separatistă care și-a declarat independența în 1990 cu sprijinul Rusiei. Publicația maghiară subliniază că Rusia nu va renunța ușor la acest teritoriu, care este utilizat de Kremlin ca pârghie de presiune.
Context istoric și mișcarea națională
Maia Sandu a discutat în cadrul podcastului The Rest Is Politics despre mișcarea națională de la sfârșitul anilor ’80, care a condus la independența Moldovei față de Uniunea Sovietică. Deși au existat discuții despre reunificarea cu România, nu s-a organizat un referendum care să clarifice susținerea populației pentru unire.
Concluzie
Declarațiile Maiei Sandu și reacțiile opoziției subliniază tensiunile din cadrul societății moldovenești cu privire la unificarea cu România și complexitatea relațiilor internaționale, în special în contextul presiunilor rusești asupra regiunii.
