Reacția României la desfășurarea trupelor americane în Groenlanda
Radu Miruță a declarat că nu consideră că ar putea exista o ruptură în cadrul NATO, subliniind că „nu prea profită nimănui să se rupă NATO”. El a adăugat că, în mod individual, țările membre sunt mai puțin puternice și beneficiază de apartenența la alianța nord-atlantică.
Contextul desfășurării trupelor
Discuțiile despre desfășurarea trupelor au fost intensificate de declarațiile referitoare la Groenlanda, unde un stat membru NATO a afirmat că nu exclude atacuri împotriva altor țări membre. Miruță a menționat că această situație contravine principiilor NATO.
Poziția României în fața unei cereri de trupe
Miruță a fost întrebat despre reacția României dacă ar primi o cerere de trupe din partea aliaților europeni. El a prezentat două scenarii: primul ar fi invocarea articolului 5 al NATO, în care o țară membră este atacată și celelalte trebuie să intervină, iar al doilea ar fi o acțiune bazată pe o „coaliție de voință”, în care România ar trimite trupe fără invocarea articolului 5.
Decizia CSAT și a Parlamentului
În cazul unei astfel de cereri, decizia ar fi luată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), urmată de votul Parlamentului României. Miruță a evidențiat că trimiterea trupelor românești în Ucraina nu este o situație similară, subliniind că România a decis să nu trimită soldați în Ucraina, având în vedere riscurile suplimentare din partea Federației Ruse.
Concluzie
Declarațiile lui Radu Miruță subliniază complexitatea situației de securitate din Europa și importanța cooperării în cadrul NATO, în contextul desfășurării trupelor în Groenlanda și al posibilelor cereri din partea aliaților.
