Evenimentul din 4 ianuarie 1926
La 4 ianuarie 1926, Parlamentul României a ratificat hotărârea Consiliului de Coroană din 31 decembrie 1925, care a aprobat renunțarea principelui Carol la tronul României și a recunoscut pe prințul Mihai ca principe moștenitor. În perioada în care Mihai era minor, a fost instituită o Regență pentru a exercita prerogativele regale.
Contextul crizei dinastice
La sfârșitul anului 1925, România se confrunta cu o criză dinastică, generată de decizia principelui Carol de a renunța la prerogativele sale și de a rămâne în străinătate, alături de Elena Lupescu. Această situație a pus monarhia într-o poziție dificilă, provocând reacții în rândul clasei politice, inclusiv din partea lui Iuliu Maniu, care a solicitat un demers oficial pentru a-l determina pe Carol să revină asupra deciziei sale.
Hotărârea Consiliului de Coroană
Consiliul de Coroană, întrunit pe 31 decembrie 1925, a decis în unanimitate să accepte renunțarea lui Carol. Această decizie a fost ratificată de Parlament pe 4 ianuarie 1926, proclamându-l pe Mihai drept moștenitor al tronului. A fost formată o Regență, compusă din patriarhul Miron Cristea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Gheorghe Buzdugan, și principele Nicolae.
Dispute politice și restabilirea lui Carol
În perioada următoare, viața politică românească a fost marcată de disputele dintre Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Național Țărănesc (PNȚ) în legătură cu revenirea lui Carol. În timp ce liberalii sprijineau actul de la 4 ianuarie, opoziția a început să facă agitație pentru reîntoarcerea lui Carol, ceea ce a dus la o instabilitate politică semnificativă. La 27 martie 1926, Ion I.C. Brătianu a demisionat, încheind o guvernare de patru ani.
Revenirea lui Carol și consecințele
La 6 iunie 1930, prințul Carol s-a întors în țară, fiind sprijinit de PNȚ, iar Parlamentul l-a proclamat rege, sub numele de Carol al II-lea, în data de 8 iunie 1930. Această revenire a dus la o criză politică profundă, în care reîntoarcerea lui Carol a dus la înlăturarea fiului său, Mihai, și a generat tensiuni în rândul partidelor politice din România.
Concluzie
Evenimentul din 4 ianuarie 1926 a marcat o schimbare semnificativă în cursul istoric al României, influențând profund structura politică a țării și relațiile dintre diversele partide, precum și viitorul monarhiei românești.
