Sfântul Ștefan 2025. Părintele dezvăluie tradiții interzise în a treia zi de Crăciun: „Atrag nefericirea”

Moderator
3 Min Citire
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

Praznicul Sfântului Ștefan

Data de 27 decembrie este dedicată praznicului Sfântului Ștefan, primul martir creștin, marcând o zi de odihnă și petrecere a timpului alături de familie, menținând armonia comunității. Această zi este marcată de obiceiuri specifice, așa cum a explicat preotul Cătălin Ștefan.

Tradiții și obiceiuri în a treia zi de Crăciun

În a treia zi de Crăciun, se îndeamnă credincioșii să participe la Sfânta Liturghie și la slujbe speciale de pomenire a celor adormiți. Aceasta este o ocazie de rugăciune atât pentru Sfântul Ștefan, cât și pentru cei dragi care au trecut în neființă. Cei care nu pot ajunge la biserică pot să se roage de acasă, recitând rugăciuni cu credință.

Este recomandat să se evite certurile și discuțiile contradictorii, pentru a menține liniștea și buna înțelegere în case. În această zi, nu se recomandă efectuarea de treburi casnice grele, precum spălatul rufelor sau cusutul, deoarece acestea sunt considerate purtătoare de necazuri.

Masa de Sfântul Ștefan este mai simplă, incluzând preparate ușoare, precum peștele și cozonacul, pentru a permite trupului să se odihnească și sufletului să se bucure de atmosfera sărbătorii.

Publicitate
Ad Image

Importanța Sfântului Ștefan în creștinism

Sfântul Ștefan este recunoscut în creștinism ca primul martir care și-a jertfit viața pentru credință. Uciderea sa pentru mărturisirea lui Hristos a făcut ca ziua de 27 decembrie să devină un praznic important în calendarul ortodox. Această zi este asociată cu milostenia și comuniunea, continuând spiritul sărbătorilor de iarnă.

În cultura populară românească, ziua Sfântului Ștefan este un prilej de solidaritate, iar credincioșii obișnuiesc să ajute persoanele aflate în dificultate și să mențină armonia în familie.

Obiceiuri specifice de Sfântul Ștefan

În anumite regiuni ale țării, se păstrează obiceiul de a pregăti pâinicile rotunde, dulci, unse cu miere, cunoscute ca „pâinicile lui Ștefan”, care sunt sfințite și oferite copiilor nevoiași. De asemenea, copiii mici colindă sau vizitează casele vecinilor pentru a aduce urări, menținând astfel legăturile comunității.

Se recomandă aducerea unei icoane a Sfântului Ștefan în locuință, ca simbol de cinstire și binecuvântare, având rolul de a oferi sprijin celor care se confruntă cu probleme de sănătate. Este obiceiul de a dărui o icoană sau o candelă aprinsă, simbolizând protecția divină.

Persoanele care poartă numele Ștefan sau derivatele acestuia își marchează onomastica, continuând tradiția de a omagia memoria martirului.

Concluzie

Respectarea tradițiilor și obiceiurilor de Sfântul Ștefan contribuie la menținerea armoniei familiale și comunitare, întărind legăturile spirituale și morale în rândul credincioșilor.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *