Percepția românilor asupra direcției țării
Trei sferturi dintre români consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, conform unui sondaj de opinie realizat de CURS în decembrie. Doar 21% dintre respondenți apreciază că direcția este bună. Sondajul evidențiază o stare generală de neîncredere, pesimism și presiune economică, indicând un climat social tensionat în care percepțiile negative se suprapun.
Încrederea în politicieni
Încrederea în liderii politici este, în general, scăzută, niciunul dintre aceștia neavând o majoritate de evaluări pozitive. Călin Georgescu este perceput pozitiv de 40% dintre respondenți, în timp ce 54% au exprimat neîncredere. George Simion are un nivel de încredere de 37% și 58% evaluări negative, iar Nicușor Dan are 35% încredere pozitivă și 60% negativă. Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu se confruntă cu neîncredere de 71%, respectiv 70%, iar Diana Șoșoacă are cel mai ridicat nivel de respingere, cu 80% evaluări negative.
Percepția asupra instituțiilor
Instituțiile asociate cu siguranța, precum Armata (81% evaluări pozitive) și Biserica (76%), au o imagine bună. În contrast, instituțiile politice și cele ale justiției sunt evaluate negativ, Justiția având doar 24% evaluări pozitive, iar Parlamentul 25%. Televiziunile au, de asemenea, o imagine deteriorată, 62% dintre respondenți având o părere proastă.
Preferințele politice ale cetățenilor
Într-un scenariu electoral, Alianța pentru Unitatea Românilor ar obține 35% din voturi, urmată de Partidul Social Democrat (22%) și Partidul Național Liberal (19%). Uniunea Salvați România ar obține 9%, iar UDMR și S.O.S. România câte 5%.
Percepția economică a românilor
Majoritatea populației resimte efectele măsurilor economice adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. 56% dintre respondenți afirmă că impactul asupra lor este foarte mare, iar 26% spun că este mare. Percepția asupra situației financiare personale este predominant negativă, 58% dintre respondenți raportând o deteriorare în ultimul an. 51% anticipează creșteri semnificative ale prețurilor în următoarele 12 luni.
Concluzie
Aceste date reflectă o criză de încredere profundă în politicieni și instituții, precum și o anxietate economică crescută în rândul românilor, ceea ce ar putea influența semnificativ viitorul politic și social al țării.


