Bolojan se angajează să transforme justiția
Ilie Bolojan a recunoscut că reacțiile din spațiul public sunt legitime și reflectă o stare de tensiune acumulată în societatea românească. Premierul a subliniat că studiile sociologice arată un nivel scăzut de încredere al cetățenilor în instituțiile statului, inclusiv în Justiție, ceea ce explică protestele și mesajele critice.
Responsabilitatea Justiției după MCV
Bolojan a explicat că, după ce România a ieșit de sub monitorizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), responsabilitatea pentru funcționarea sistemului judiciar a revenit aproape integral conducerii interne a Justiției, reducând astfel influența politică.
El a adăugat că problemele actuale rezultă din modul în care sistemul a fost administrat de-a lungul timpului, subliniind ideea de răspundere individuală pentru cei care au ocupat funcții-cheie în administrație sau în Justiție.
Nemulțumirile cetățenilor
Bolojan a enumerat principalele nemulțumiri exprimate de cetățeni în legătură cu funcționarea Justiției, care includ:
- durata excesivă a proceselor;
- prescripția unor fapte penale importante;
- scăderea impactului social al actului de justiție;
- probleme legate de meritocrație;
- modul de constituire a completurilor de judecată.
Aceste aspecte contribuie la percepția de inechitate și afectează încrederea publicului în instituțiile statului.
Inițiative legislative și grup de lucru
Pentru a aborda aceste probleme, Ilie Bolojan a anunțat constituirea unui grup de lucru dedicat legilor Justiției, care va colabora cu reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Obiectivul acestui grup este formularea de propuneri legislative concrete care să fie asumate de Guvern sau de coaliția de guvernare, având șanse reale de adoptare în Parlament.
Premierul a menționat că primele variante de reformă ar trebui să fie disponibile până la finalul lunii ianuarie.
Abordarea Guvernului față de reacțiile publice
Bolojan a subliniat că nu susține reacțiile politice bazate pe emoție sau capitalizarea electorală a nemulțumirilor sociale, afirmând că soluțiile reale necesită consens și pași concreți de implementare. El a avertizat că o abordare bazată pe emoții poate aduce beneficii de imagine pe termen scurt, dar nu rezolvă problemele fundamentale.
Concluzie
Angajamentul lui Ilie Bolojan de a reforma Justiția reflectă o reacție la nemulțumirile cetățenilor și poate avea un impact semnificativ asupra încrederii în instituțiile statului, dacă propunerile legislative vor fi implementate eficient.
