Moțiune simplă AUR privind criza din Prahova
Parlamentarii AUR au depus în Senatul României moțiunea simplă intitulată „Prahova sub asediu: peste 100.000 de români condamnați la sete și boală sub privirea complice a ministresei Mediului, Diana Buzoianu”. Aceasta denunță situația gravă din județele Prahova și Dâmbovița, unde peste 100.000 de cetățeni sunt afectați de lipsa apei potabile, a apei calde și a căldurii, trăind în condiții precare.
Incompetența ministerială și consecințele
Moțiunea subliniază „catastrofa provocată de incompetența ministresei Mediului, Diana Buzoianu”, care, deși a fost informată despre procedura de golire a barajului Paltinu și riscurile asociate, nu a acționat pentru a preveni prăbușirea alimentării cu apă în 13 localități. Aceasta a dus la închiderea spitalelor și la oprirea funcționării centralei de la Brazi.
AUR acuză ministerul condus de Buzoianu de incapacitate, indiferență și lipsă de planuri centralizate pentru gestionarea situațiilor de criză. Moțiunea îl indică pe premierul Ilie Bolojan ca principal responsabil, acuzându-l că nu a dispus o anchetă adecvată și că a lăsat-o pe ministră să investigheze propria catastrofă.
Cererea de intervenție a premierului
Prin această moțiune, AUR solicită premierului Bolojan intervenția directă pentru identificarea responsabililor și aplicarea imediată a măsurilor necesare, avertizând că politicile publice nu ar trebui să fie lăsate pe seama „incompetenților și impostorilor”.
Declarațiile ministresei Mediului
Diana Buzoianu a fost invitată să explice situația din localitățile afectate. În timpul dezbaterilor, membri ai AUR și PSD i-au cerut demisia. Buzoianu a afirmat că obiectivul său a fost să asigure apă în localitățile afectate, susținând că, prin colaborarea autorităților locale și naționale, s-a reușit furnizarea apei, iar în curând va fi asigurată și apă potabilă, după verificările DSP.
Concluzie
Criza apei din județele Prahova și Dâmbovița evidențiază lipsa de reacție și incompetența autorităților, având un impact grav asupra sănătății publice și serviciilor esențiale, ceea ce ridică întrebări serioase cu privire la capacitatea guvernului de a gestiona situații de urgență.
