Investițiile României în ajutorul Ucrainei
România a oferit Ucrainei un sprijin financiar, militar și umanitar estimat la aproximativ 1,5 miliarde de euro în perioada februarie 2022 – iunie 2025. Acest raport a fost realizat de Consiliul Fiscal din România, bazându-se pe date europene și internaționale.
Impactul asupra deficitului bugetar
Analiza Consiliului Fiscal subliniază că deficitul bugetar al României nu este cauzat de ajutoarele acordate Ucrainei, ci de decizii interne privind politica fiscal-bugetară, programări financiare inadecvate și venituri fiscale insuficiente. O parte semnificativă din sprijinul acordat Ucrainei a fost acoperită din bugetul Uniunii Europene.
Cheltuielile de apărare ale României
Datele despre cheltuielile de apărare ale României, conform raportului NATO pentru anul 2024, indică cheltuieli de 2% din PIB în 2020, 1,85% în 2021, 1,75% în 2022, 1,6% în 2023 și 2,3% în 2024. Principalele cheltuieli sunt destinate personalului și echipamentelor, cele două subcategorii reprezentând, în medie, 79,8% din totalul cheltuielilor de apărare în perioada 2020-2024.
Contextul deficitului bugetar
România se află în procedura de deficit excesiv din 3 aprilie 2020. În 2019, deficitul bugetar a fost de 4,3% din PIB, iar în 2020 a crescut la 9,2% din PIB din cauza impactului pandemiei COVID-19. În 2022, deficitul a scăzut la 6,4% din PIB, dar s-a majorat din nou în 2023 la 6,6% din PIB, devenind al treilea cel mai ridicat din UE. Proiecțiile pentru 2024 indică o creștere masivă a deficitului la 9,3% din PIB, ca urmare a unei creșteri semnificative a cheltuielilor bugetare comparativ cu veniturile.
Concluzie
Sprijinul României pentru Ucraina, de aproximativ 1,5 miliarde de euro, nu a fost principala cauză a deficitului bugetar, care este influențat de decizii interne și de contextul economic internațional, având implicații semnificative pentru stabilitatea financiară a țării.
