Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024
Pe 24 noiembrie 2024, primul tur al alegerilor prezidențiale a înregistrat o prezență la urne de peste 52%, superioară celei din 2019. Călin Georgescu, candidatul independent, a obținut primul loc, urmat de Elena Lasconi (USR). Marcel Ciolacu, candidatul PSD, a fost aproape de locul doi, dar nu a reușit să avanseze în turul al doilea. Nicolae Ciucă (PNL) a avut unul dintre cele mai slabe scoruri pentru liberali în cadrul unei curse prezidențiale.
Controverse și acuzații de influență externă
La scurt timp după turul întâi, au apărut acuzații de manipulare online. Președintele Klaus Iohannis a desecretizat rapoarte ale serviciilor de informații, indicând o campanie coordonată cu origini rusești în favoarea lui Călin Georgescu, desfășurată pe platforme precum TikTok și Telegram. Rețeaua folosea micro-influenceri plătiți pentru a amplifica mesajele pro-Georgescu, asemănătoare tacticilor folosite în Ucraina.
Anularea primului tur de către Curtea Constituțională
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor, stabilind că Georgescu a beneficiat de „tratament preferențial” în mediul online, ceea ce a distorsionat rezultatul votului. Aceasta a fost descrisă ca o decizie fără precedent în Uniunea Europeană. Călin Georgescu și Elena Lasconi au contestat hotărârea, numind-o „lovitură de stat judiciară” și avertizând asupra unui precedent periculos.
Reprogramarea alegerilor și rezultatele din 2025
După anularea scrutinului, legislația electorală a fost revizuită, iar alegerile au fost reprogramate pentru 4 mai 2025 (turul I) și 18 mai 2025 (turul II). În primul tur al noilor alegeri, George Simion și Nicușor Dan au intrat în finală. Nicușor Dan a câștigat turul al doilea, depășindu-l pe candidatul naționalist George Simion, și a devenit, pe 26 mai, al cincilea președinte al României post-1989. Această victorie a fost percepută ca un succes al taberei pro-europene.
Impactul după un an de la primul tur din 2024
Un an mai târziu, efectele politice și instituționale ale alegerilor din 2024 sunt încă vizibile. Încrederea în instituții a fost afectată, iar noua coaliție guvernamentală continuă să facă față provocărilor. Raportările serviciilor de informații au relansat discuțiile despre reglementarea platformelor sociale și despre responsabilitatea influencerilor în campaniile electorale. Președintele Nicușor Dan a prezentat liderilor europeni „dosarul anulării alegerilor”, subliniind influența rusă în scrutinul din 2024 și angajamentul de a preveni repetarea unei astfel de situații.
Concluzia este că anul 2024 a marcat o cotitură semnificativă în politica românească, cu implicații pe termen lung pentru integritatea procesului democratic și pentru relațiile internaționale ale țării.
