AUR contestă distribuția locurilor în consiliile de administrație
Plenul reunit al Legislativului a aprobat recent, cu o majoritate covârșitoare, componența Consiliilor de Administrație ale Televiziunii Române (TVR) și Societății Române de Radiodifuziune (SRR), precum și numirea noului președinte al Autorității Electorale Permanente.
Acuzații de abuz și proteste
În cadrul ședinței comisiilor reunite pentru cultură, senatorul AUR Laurențiu Plăeșu a acuzat abuzuri din partea puterii. El a susținut că, având în vedere configurația politică și ponderea în Legislativ, AUR, ca al doilea partid parlamentar, ar trebui să aibă dreptul la câte doi reprezentanți în consiliile de administrație ale TVR și SRR. Plăeșu a reclamat că majoritatea „încalcă legea” și a cerut retrimiterea raportului la comisie, propunere ce a fost respinsă de plen.
Nemulțumiți de votul desfășurat, parlamentarii AUR au părăsit ședința în semn de protest, afișând pancarte cu mesajele „PSD și USR, hoții de la TVR” și acuzând coaliția de guvernare că „fură votul românilor” prin controlul asupra conducerii televiziunii și radioului public.
Discrepanțe în reprezentare
Liderii AUR subliniază că, având aproximativ 90 de parlamentari, partidul a primit același număr de locuri ca UDMR, care dispune de 32 de mandate, și mai puține locuri decât PNL (aproximativ 75 de mandate) și USR (59 de mandate). AUR consideră că a fost „nivelat” în jos, ceea ce limitează influența sa în conducerea celor două instituții media publice.
Precedentul PDL din 2012
AUR va invoca la Curtea Constituțională precedentul din 2012, când PDL a contestat modul de împărțire a locurilor în Consiliul de Administrație al TVR, acuzând încălcarea algoritmului politic. Atunci, CCR a admis obiecțiile PDL, constatând că procedura nu a respectat dispozițiile legale. AUR consideră că acest precedent, împreună cu alte decizii ale CCR legate de numirile la conducerea TVR și SRR, poate fi utilizat pentru a demonstra că Parlamentul trebuie să respecte formula de reprezentare politică prevăzută de lege.
Concluzie
Acțiunile AUR reflectă o dispută politică semnificativă asupra reprezentării în instituțiile media publice, care ar putea avea implicații importante pentru echilibrul puterii și transparența în conducerea acestora.
