Discuții în Camera Deputaților asupra moțiunii simple împotriva ministrului Energiei
Plenul Camerei Deputaților dezbate, luni, moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Energiei, Bogdan Ivan, intitulată „România în beznă – falimentul programat al sistemului energetic național”. Opoziția îl acuză pe ministru de impasibilitate în fața închiderii capacităților inerțiale energetice, ca urmare a angajamentelor europene asumate de clasa politică, dar considerate păguboase pentru interesele economice și de securitate națională.
Critici la adresa gestionării crizei energetice
AUR susține că, în ciuda „crizei fără precedent” din sectorul energetic, ministrul nu a adoptat măsuri concrete. România se confruntă cu o rețea instabilă, pierderi uriașe și prețuri exorbitante, aducând populația în pragul sărăciei energetice. Gospodăriile cheltuiesc 20-25% din venituri pe energie, dublu față de media Uniunii Europene, iar industria este sufocată, lăsând cetățenii să trăiască cu frica întreruperilor de curent.
Consecințele închiderii centralelor energetice
AUR subliniază că, între 2021 și 2026, guvernul a acceptat închiderea grupurilor energetice de la Rovinari, Turceni, Ișalnița și Craiova, care însumează peste 3.500 MW de capacitate stabilă. În locul acestora, s-au promis parteneriate cu OMV Petrom, ALRO și Tinmar, care oferă doar 1.700 MW, majoritatea fiind nesincronă. CE Oltenia se află în pragul lichidării, după un împrumut de 251 milioane de euro, iar proiectele de modernizare stagnează.
Impactul PNRR asupra sectorului energetic
Moțiunea menționează că, în cadrul PNRR, s-a semnat închiderea termocentralelor în 2026, dar ministrul a declarat că România va menține centrale pe cărbune active până în 2029. AUR acuză că ministrul a mințit opinia publică cu privire la securitatea energetică a țării.
Propuneri legislative pentru o tranziție energetică mai echitabilă
AUR a inițiat un proiect de lege care vizează o tranziție energetică adaptată nevoilor reale ale țării și care să țină cont de locurile de muncă și de viitorul oamenilor afectați. România este acum una dintre cele mai scumpe țări din UE în ceea ce privește energia electrică, raportat la puterea de cumpărare, cu prețuri extrem de fluctuante și o dependență crescândă de importuri.
Provocări financiare și de infrastructură
Guvernul a contractat în 2025 peste 50 de miliarde de euro, iar datoria publică ar putea să se dubleze în următorii 10 ani, fără investiții reale în infrastructura energetică. Aceasta subliniază o spirală a împrumuturilor care afectează grav sectorul energetic românesc.
Concluzie
Moțiunea simplă împotriva ministrului Energiei reflectă o criză profundă în sectorul energetic românesc, cu implicații semnificative asupra economiei și securității naționale, subliniind necesitatea urgentă de reforme și strategii adaptate specificului național.
