Sheikh Hasina condamnată la moarte
Fosta prim-ministră a Bangladeșului, Sheikh Hasina, a fost condamnată la moarte în absență de către un tribunal din Dhaka pentru crime împotriva umanității, în urma unei reacții violente împotriva unei mișcări studențești de protest de anul trecut. O bancă formată din trei judecători a declarat-o vinovată de fapte precum incitarea la violență, ordine de ucidere și neacțiune în fața atrocităților, în timpul unei reprimi violente a protestelor anti-guvernamentale.
Verdictul tribunalului
Judecătorul Golam Mortuza Mozumder a afirmat că „prim-ministrul acuzat a comis crime împotriva umanității prin ordinele sale de a folosi drone, elicoptere și arme letale” împotriva civililor. Hasina a pledat nevinovată și a susținut că tribunalul este o „farsă motivată politic”. Tribunalul a judecat-o pe Hasina în absență, deoarece aceasta a părăsit țara în august anul trecut, fiind acum în exil în India, care a ignorat cererile de extrădare.
Reacții și tensiuni politice
Familia protestatarilor uciși a reacționat emoționat la sentința pronunțată, iar Hasina a afirmat că nu a avut o „șansă corectă” de a se apăra și că a acționat în „buna credință” pentru a restabili ordinea. Dhaka a fost în alertă înainte de verdict, cu măsuri de securitate sporite și ordine de deschidere a focului pentru cei prinși lansând bombe. Protestele care au dus la căderea lui Hasina au început ca o mișcare studențească și s-au transformat într-o revoltă națională, cunoscută ca „revoluția din iulie”, împotriva conducerii sale autoritare.
Contextul și criza umanitară
Mandatul de 15 ani al lui Hasina a fost marcat de acuzații de corupție, tortură și dispariții forțate, documentate de organizații internaționale. În urma unrestului, Hasina a condus o represiune brutală, cu utilizarea muniției letale de către forțele de securitate, estimându-se că până la 1.400 de persoane au fost ucise în timpul protestelor, cea mai gravă violență politică din Bangladesh de la războiul de independență din 1971.
Procesele și implicarea internațională
Condamnarea lui Hasina a fost o promisiune centrală a guvernului interimar condus de laureatul Premiului Nobel Muhammad Yunus, numit de liderii protestelor. Tribunalul internațional a fost criticat de organizații pentru drepturile omului pentru că a fost creat de Hasina însăși, acuzând-o de utilizarea sa în scopuri politice. În ciuda criticilor, guvernul Yunus a susținut că tribunalul a funcționat cu transparență, permițând observatorilor și publicând documentație regulată.
Impactul verdictului
Verdictul împotriva lui Hasina a adus un sentiment de ușurare și catharsis pentru familiile victimelor. Golam Rahman, un tată care și-a pierdut fiul în violențele din august, a declarat că pedeapsa cu moartea pentru Hasina este „singura sentință acceptabilă” pentru faptele comise. Alegerile din Bangladesh, programate pentru februarie, vor avea loc fără participarea partidului Awami League al lui Hasina, iar liderii partidului se află în închisoare sau în exil.
Concluzie
Condamnarea lui Sheikh Hasina la moarte reprezintă un moment crucial în istoria recentă a Bangladeșului, reflectând tensiunile politice profunde și violența care au marcat perioada sa de conducere. Impactul acestei sentințe va continua să influențeze viitorul politic al țării și reacțiile publice față de autoritatea guvernamentală.
