Critica CSM față de protestele organizațiilor civice
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a denunțat acțiunea a cinci organizații neguvernamentale de a protesta vineri, de la ora 18:00, în fața sediului Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), împotriva președintei instanței supreme, Lia Savonea. CSM a catalogat mitingul drept „o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar.”
Poziția organizațiilor neguvernamentale
În replică, organizațiile Inițiativa România, Corupția ucide, Inițiativa Timișoara, Rezistența și Declic au subliniat că protestul lor „vizează strict conduita și acțiunile Liei Savonea” și „modul în care aceasta și Elena Costache, șefa CSM, revendică rolul de substituire a întregii puteri judecătorești.” Acestea afirmă că demersul nu constituie un atac împotriva sistemului judiciar sau a tuturor magistraților, ci se concentrează pe responsabilitatea celor aflați în funcții de conducere.
Critica CSM asupra manipulării opiniei publice
CSM a avertizat că atitudinile publice ostile față de magistrați pot afecta încrederea publicului în justiție și independența acesteia. Judecătorii au afirmat că demersurile de contestare publică a președintelui ÎCCJ și a judecătorilor instanței supreme sunt incompatibile cu independența justiției și constituie presiuni fără precedent asupra acesteia.
Contextul legislativ și răspunderea penală
CSM a subliniat că instanțele judecătorești au obligația constituțională de a aplica legea și de a respecta deciziile Curții Constituționale. Judecătorii din CSM au precizat că problematica prescripției răspunderii penale nu ar fi avut impactul actual în multe cauze penale dacă autoritatea legiuitoare ar fi intervenit prompt după pronunțarea deciziei CCR nr. 297/2018. Aceștia au acuzat clasa politică de manipularea opiniei publice și instigarea împotriva judecătorilor, generând riscuri pentru stabilitatea sistemului judiciar.
Legitimitatea criticii în democrație
Organizațiile civice au afirmat că critica instituțiilor publice este legitimă într-o democrație și că nu poate fi echivalată cu subminarea justiției. Ele au evidențiat că protestul este pașnic, transparent și democratic, exprimând preocuparea cetățenilor cu privire la credibilitatea actului de justiție și solicitând redarea integrității și transparenței în instituțiile judiciare.
Concluzie
Conflictul dintre CSM și organizațiile civice subliniază tensiunile actuale din sistemul judiciar românesc, evidențiind nevoia de echilibru între independența justiției și responsabilitatea publică a celor care o conduc.
