Declinul duratei medii a vieții profesionale în România
România se confruntă cu cea mai scurtă durată medie a vieții profesionale din Uniunea Europeană (UE), estimată pentru 2024 la 32,7 ani, cu 4,5 ani sub media blocului comunitar de 37,2 ani. De asemenea, este singura țară din UE în care acest indicator a scăzut în ultimul deceniu, cu o reducere de 0,1 ani între 2015 și 2024.
Evoluția duratei medii a vieții active
În contrast, alte țări europene au înregistrat creșteri semnificative ale duratei medii a vieții active. De exemplu, Țările de Jos conduc clasamentul cu 43,8 ani, urmate de Suedia (43,0 ani) și Danemarca (42,5 ani). În rândul țărilor cu durată scurtă a vieții profesionale, Italia și Croația au valori de 32,8 ani, respectiv 34,8 ani.
Discrepanțele de gen în activitate
Diferențele de gen sunt evidente, bărbații români având o durată medie a vieții active de 35,9 ani, în timp ce femeile muncesc, în medie, doar 29,2 ani. Această diferență de 6,7 ani este una dintre cele mai mari din UE, reflectând condițiile sociale și povara muncii casnice neplătite. România ocupă, de asemenea, ultimul loc în UE la indicele de egalitate de gen, cu dezechilibre semnificative în accesul la muncă, venituri și educație.
Participarea pe piața muncii
Rata de participare pe piața muncii în România este de 52%, cea mai scăzută din UE, iar țara are cea mai ridicată rată NEET (tineri care nu sunt angajați, nu studiază și nu sunt în formare) de 20,3%. Această situație afectează negativ durata medie a carierei.
Pensiile speciale și impactul asupra sistemului social
România are o categorie extinsă de pensii speciale, care permit pensionarea anticipată, reducând astfel durata medie de muncă. În prezent, există peste 200.000 de pensionari din această categorie, inclusiv magistrați și funcționari publici. Aceste pensii cresc cheltuielile cu pensiile din sistemul public, fără reforme eficiente care să limiteze costurile.
Provocările demografice viitoare
Proiecțiile demografice indică probleme grave pe termen lung pentru piața muncii și sustenabilitatea sistemelor sociale. Îmbătrânirea demografică accelerează, iar trendul este de inversare a piramidei vârstei, cu o creștere a raportului de dependență demografică. Valurile de pensionări vor apărea începând cu 2030, când se estimează că peste 3,4 milioane de români din generația decrețeilor vor intra la pensie, în timp ce numărul tinerilor va fi semnificativ mai mic.
Concluzie
Situația demografică din România, combinată cu scăderea duratei medii a vieții profesionale și creșterea numărului de pensionari, pune o presiune considerabilă asupra sistemului social, cu implicații grave pentru viitorul economic și social al țării.
