Blocade și Criză de Combustibil în Mali
Grupările armate de luptători JNIM au blocat rutele esențiale utilizate de camioanele de combustibil, perturbând liniile de aprovizionare către capitala Bamako și alte regiuni din Mali. Grupul jihadist Jama’at Nusrat ul-Islam wa al-Muslimin (JNIM), aflat în legătură cu al-Qaida, își intensifică atacurile în ultimele săptămâni, inclusiv asupra convoaielor susținute de armată. Dacă Bamako ar cădea, Mali ar putea deveni o republică islamistă cu interpretări stricte ale legii Sharia, împlinind astfel un mandat jihadist similar cu cel din Afganistan condus de talibani.
Impactul Asupra Vieții Cotidiene
În zonele aflate sub controlul JNIM, grupul impune deja coduri vestimentare și pedepse prin intermediul unor tribunale care, conform unui raport din 2024 al Human Rights Watch, nu respectă standardele unui proces echitabil. Criza de combustibil a dus la o penurie de două săptămâni, cu blocade care vizează camioanele provenind din Coasta de Fildeș, Mauritania și Senegal. Șoferii și soldații au fost răpiți sau uciși, iar viața în Bamako s-a oprit în mare parte. Cozile lungi la stațiile de benzină sunt acum o imagine comună, iar în multe părți ale orașului nu există electricitate.
Avertismente Internaționale și Tensiuni Politice
Departamentul de Stat al SUA a emis un avertisment pentru cetățenii săi din Mali, recomandându-le să părăsească imediat țara, invocând probleme infrastructurale și o situație de securitate imprevizibilă. Australia, Germania și Italia au făcut apel la cetățenii lor să plece cât mai curând posibil. Observatorii din Mali și din afara țării sugerează că situația ar putea escalada rapid, iar avertismentele SUA indică faptul că Mali se află pe marginea unei a treia lovituri de stat de succes în cinci ani, iar fostul ministru malian, care trăiește în exil, a declarat că „țara se prăbușește sub ochii noștri”.
Războiul și Instabilitatea Politică
De la începutul crizei, numărul victimelor insurgentei a crescut semnificativ, depășind 17.700 de morți din 2012, cu mai mult de două treimi dintre acestea având loc după 2020. JNIM, care beneficiază de finanțe sporite din răscumpărări, își extinde operațiunile în Benin și Nigeria. De asemenea, grupurile pentru drepturile omului au subliniat abuzurile în operațiunile din Mali, care implică mercenari Wagner și miliții pro-juntă.
Izolarea Juntei și Viitorul Politic
Junta maliană pare să fie aproape complet izolată, semnând un pact de asistență militară cu regimurile din Burkina Faso și Niger, dar efectele acestuia rămân de văzut. Relațiile cu ECOWAS au fost rupte, iar Mali nu poate apela la resursele sale militare. Tensiunile interne în rândul armatei cresc, iar doi dintre coloneii care au organizat prima lovitură de stat sunt văzuți ca posibili succesori ai liderului actual, Assimi Goïta.
Întoarcerea Liderilor Religioși
Mahmoud Dicko, un imam influent și controversat, s-a aflat în exil în Algeria din 2023, dar se așteaptă să revină. Unele cadre din JNIM cer întoarcerea lui Dicko pentru a negocia cu el în locul guvernului malian, având ca scop final transformarea Mali într-un stat islamic, un obiectiv care pare tot mai aproape.
Concluzie
Criza din Mali se adâncește pe măsură ce JNIM își extinde influența, iar instabilitatea politică amenință viitorul țării, care se îndreaptă spre o posibilă transformare radicală sub un regim islamist.
